@ 02 Evanghelia dupa IOAN din Conferintele lui R.Steiner

http://mihaiiasiromania.blogspot.cominformatii spirituale



02. Evanghelia dupa IOAN
      din Conferintele lui Rudolf Steiner

      " La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era la inceput la Dumnezeu.Toate prin El s-au facut si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut. In El era Viata, si Viata era Lumina oamenilor Si Lumina lumina in intuneric si intunericul nu a cuprins-o"
       In aceste cinci fraze sunt concentrate adevarurile vesnice ce dezvrajesc in sufletul lui IOAN marile viziuni. Aceasta era formula meditativa.
Acela pentru care a fost scrisa Evanghelia dupa IOAN nu trebuia doar s-o citeasca asa cum citesti o carte oarecare.
El trebuie sa priveasca primele fraze ca pe o formula meditativa; atunci el traieste dupa exemplul lui IOAN, cauta sa vietuiasca ceea ce a vietuit IOAN.
Aceasta este calea, aceasta s-a intentionat o imitare a vietii lui . 
IOAN spune: faceti ceea ce am facut eu, lasati sa actioneze in sufletele voastre maretele fraze "La inceput era Cuvantul" si asa mai departe si vi se vor adeveri cele spuse de mine in primele 12 capitole.
Aceasta si numai aceasta poate contribui la intelegerea Evangheliei dupa IOAN.
Asa a fost conceputa si asa trebuie ea folosita.
Semnificatia pentru "Cuvant" am mentionat-o si pe ea in mai multe randuri. Sa intelegem corect ce inseamna aceaasta.
'La inceput" nu este bine tradus, aceasta  ar trebui sa sune, de fapt, astfel : Cuvantul a rasarit din fortele primordiale. Asta inseamna : atunci a rasarit Cuvantul din fortele primordiale. "La inceput",asadar inseamna : din fortele primordiale.
Cand omul ajunge la aceasta stare de somn, el nu se mai afla in lumea senzoriala. El intra intr-o lume sufleteasca, iar in aceasta lume sufleteasca el vietuieste adevarul despre lumea senzoriala.
Aici i se reveleaza adevarul lumii senzoriale. El trece de la cuvintele derivate ale lumii senzoriale inapoi, la fortele originare, si se inalta la cuvintele adevarului.
Orice adevar are  7   semnificatii.
Pentru misticul care se adanceste aici el are insa urmatoarea semnificatie :cunoasterea, Cuvantul  care se arata aici nu este ceva ce are valabilitate doar azi sau maine, ci este vesnic.  Acest Cuvant conduce la Dumnezeu, deoarece a fost la Dumnezeu dintotdeauna, deoarece el este  esenta insasi pe care Dumnezeu a asezat-o in lucruri.
Mai exista insa si o alta intelegere, iar aceasta se dobandeste daca in fiecare zi, mereu si mereu, te intorci la vorbele importante : "La inceput a fost Cuvantul".
Daca incepi sa intelegi nu numai cu intelectul ci si cu inima, astfel incat inima sa devina una cu acest Cuvant, atunci se reveleaza forta, incepe deja starea despre care vorbeste IOAN. El o descrie cu o mare expresivitate in felul urmator :" Toate prin Cuvant s-au facut si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut ".
Ce gasim noi in acest Cuvant ? In el gasim viata.
Ce cunoastem noi prin viata. Ce cunoastem prin lumina ?
Documentele religioase noi trebuie sa le luam textual, daca vrem sa accedem la o cunoastere superioara
. Unde, in ce lumineaza lumina, daca omul a ajuns la ea ?  -   In intunericul noptii.
  Ea intra in cei care dorm.  Ea intra in orice om care doarme.
  Intunericul insa nu a cuprins-o - pana sa se nasca facultatea de a o percepe pe planul astral. La fel, textual, trebuie inteleasa si cea de-a 5-a fraza. Lumina astrala lumineaza inauntru, in intunericul noptii, insa oamenii nu vad de obicei lumina, ei trebuie mai intai sa o invete sa o vada.
Intrucat pentru IOAN acestea au devenit realitate, lui i-a rasarit si lumina, care i-a aratat cine era Cel al carui ucenic si apostol era.  El l-a vazut aici pe Pamant.  Acum el l-a descoperit si pe plan astral si a  recunoscut ca cel care a umblat pe Pamant in carne si oase se deosebeste doar foarte putin de cel ce traieste inauntrul sau cel mai profund.
In fiecare om individual traieste un om-Dumnezeu.
Intr-un viitor indepartat acest om-Dumnezeu va invia din fiecare din nou. Omul din ziua de azi este ca expresie exterioara, mai mult sau mai putin, o copie a omului interior divin, iar acest om interior divin lucreaza continuu la omul exterior.
Am atras deja atentia asupra modului in care putem vedea aceste lucruri chiar la suprafata.
Uitati-va la un copil. Dumneavoastra, probabil, ati putea spune ca in aceste trasaturi naive se ascunde tatal, mama, un unchi sau un bunic. Dar tot ce este interior se exprima in trasaturile fetei, se exprima in gesturile mainii, in intregul fel de a se misca al copilului.
Ceea ce dormiteaza in copil iese la lumina, se desavarseste. In cele din urma iese la iveala ceea ce este propriu, fizionomia devine o amprenta a propriului suflet, in timp ce mai inainte iesea in evidenta mai mult caracterul de specie.
La omul salbatec, sufletul propriu dormiteaza inca si nu are decat o existenta saracacioasa.
Individualul insa se elaboreaza in multe reincarnari, sufletul capata o putere mai mare asupra corpului fizic, fizionomia primeste amprenta sau expresia interiorului.
In omul imatur se exprima foarte putin din puterea sufletului.
Omul devine mai matur, si este intr-adevar matur atunci cand cuvantul interior a devenit pe de-a-ntregul  carne, cand exteriorul este o copie exacta a interiorului, astfel incat carnea este complet spiritualizata.  Acest lucru el l-a inteles insa abia acum, dupa ce inaintea ochiului astral i-a aparut clar Sinea superioara.  Aceasta statea pe planul astral in fata ochiului sufletesc al lui IOAN, si el a recunoscut : Aceasta sunt eu.  Astazi eu nu am vietuit-o decat pe planul astral, ea insa va cobori treptat pe Pamant, asa cum s-a intamplat cu cel pe care L-am urmat.
Exista o profunda inrudire intre CHRISTOS IISUS si omul-Dumnezeu care este sadit in fiecare om.  Aceasta este vietuirea interioara profunda avuta de IOAN. Sinea interioara traieste inconstienta in om si ea devine constienta sufletului abia prin procesele descrise.Ce inseamna ca ceva ne devine constient ? Poate ceva ce traieste doar in interiorul nostru sa devina constient ? Cat timp traieste in interiorul nostru acest ceva ce nu ne este constient? Ca sa explicam aceasta sa folosim urmatoarea comparatie : Cu totii avem un creier fizic, insa nu-l vedem. Ca sa-l putem vedea ar trebui sectionata cutia craniana si scos afara.Din acelasi motiv, dumneavoastra nu va puteti vedea Eul superior. Eul este inauntru, in dumneavoastra. Daca doriti sa-l percepeti el trebuie sa iasa afara, iar acest lucru nu se poate intampla decat pe plan astral. Daca el iese afara si se afla inaintea dumneavoastra este, sub raport spiritual, acelasi lucru cu a pune un creier fizic pe o tipsie si a face din el obiectul contemplarii dumneavoastra senzoriale.  Acest proces este descris de catre IOAN : Eul superior propriu, care in perfectiunea sa este CHRISTOS, ii apare inainte. Abia dupa ce stiti acest lucru veti putea intelege anumite sugestii, anumite adevaruri din primul capitol al Evangheliei dupa IOAN.   In limbaj ocult, locul in care locuieste initial acest Eu, corpul fizic pe care el si l-a cladit pentru a locui in el, este numit Templu : "Sufletul traieste in templu"
Cand pentru prima data sufletul trebuie sa iasa din templu pentru a fi vizibil in afara, procedura nu este chiar asa usoara, lipsita de durere. Aceasta parasire a trupului nu este ne-dureroasa. Tot acest complex, ce formeaza legatura superioara cu corpul fizic, reprezinta niste catuse ce nu sunt asa usor de desfacut, se resimte in mod dureros. Cand corpul astral iese din corpul fizic, cand iese in mod sesizabil, procedeul este la fel de dureros ca smulgerea catuselor.  Iesirea din corpul fizic in timpul somnului este ceva diferit; omul nu percepe absolut nimic.
Daca omul incepe sa devina constient pe plan astral, lucrurile il intampina aici in oglinda. 165 nu trebuie citit 165, ci 561, deci scris ca in oglinda.
Pe plan astral totul apare inversat. Chiar si timpul este inversat. Daca urmariti un om pe plan astral,porniti mai intai din locul in care se afla. Ulterior puteti merge in urma pana la momentul nasterii sale. Puteti sa-l urmariti retrospectiv ; pe plan fizic - inainte, pe plan astral - inapoi.  Asa ne apare iesirea din corporalitatea fizica. Este ca si cand am parasi templul corpului fizic si am fi prinsi din toate partile. Acesta este procesul pe care vrea sa ni-l descrie IOAN, proces care consta in iesirea sin sine pentru a putea sa-L vietuiasca pe CHRISTOS, propria Sa Sine superioara, divina. Oamenii aflati in jurul  Lui au corpul astral atat de puternic inlantuit in corpul fizic, incat pare a fi prins de acesta in catuse.


                                                          continuare la 03

                                                                               domnita